"V-am chemat ca să vă scoatem din statistică, şi ca să vă ajutăm să uitaţi de amara voastră fericire numărată sau mai degrabă de numărul vostru de ordine din acel spaţiu, din acel hău în care aţi pătruns. V-am chemat să vă aducem într-un spaţiu închis, dar unde lucrurile nu se numără, unde nu există comutativitate, şi unde fiecare lucru este ceea ce este, în aşa fel încât oamenilor de aci le-a plăcut să vadă fiinţă şi vrere până şi în lucruri şi pietre, spunând: "Căci şi muntele că-i munte, încă are doruri multe".
V-am chemat ca să vă redeşteptăm dorurile ... "
Primul poem filosofic - Constantin Noica

sâmbătă, 2 aprilie 2011

Cantos - Ora culorilor




Ora culorilor
Versuri: Nichita Stănescu
Muzică: Mihai Lojewski
O, sângeră culorile, Matisse,
Așa cum și în tine sângerau
E ceasul lor durut, ucis
și n-am nici bani măcar să beau.
R: Și iar voi atârna de-un răsuflet
În mine orb, noptirea toată
S-o peticesc cu petice de suflet
Şi cu hârtie colorată…
O, sângeră culorile, Matisse,
Așa cum și în tine sângerau
E ceasul lor durut, ucis
Şi n-am nici bani măcar să beau.
R: Și iar voi atârna de-un răsuflet
În mine orb, noptirea toată
S-o peticesc cu petice de suflet
Şi cu hârtie colorată…
Publicat de Serafina la 12:36

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)