„orientul a descoperit omul,
occidentul umanitatea...”
Omul e mai puțin decât umanitatea,
umanitatea mai puțin decât omul!
Cum vine asta?!
Asta vine așa: un om + un om + un om
+ un om + ... + ... + ... + ... + ...
dau, prin adunare firească umanitatea,
însăăăăăă
„adunătura” aceasta este cu totul și cu
totul altceva decât omul
(fiul lui Dumnezeu?!),
„omul” care, ehei, ce frumos suna cândva,
am uitat când, acest biet cuvânt!
Ciudățenii de-ale aritmeticii umane -
au conchis o seamă de mucaliți
(fel de oameni și ăștia!)
mai cu simțul umorului,,
preocupați până peste cap de calcule și
operațiuni indispensabile vieții celei
de toate zilele umanității
(înmulțirea, împărțirea, scăderea și,
desigur, adunarea)
nepăsători la bizarul paraodx - ăsta cu
lumea care se înstrăinează încet dar
foarte sigur de celula ei de bază: OMUL,
astfel că taina creației, a genezei, pare
o tristă și veche poveste de adormit
pietrele!
Ei bine, orientul, orientul cel misterios,
dimpreună cu occidentul decadent,
nevricos și filosofos,
n-au descoperit mai nimic, dacă nu chiar
nimic!
Păcat...
Calistrat Costin
O perspectivă foarte realistă asupra omului/umanității, o imagine foarte frumos conturată a acestui „paradox” veșnic al filosofiei :).
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu